Face parte din Familia Rosaceae (Rozacee), este un arbore fructifer înalt până la 10-15 m, preferă locurile aflate în plin soare şi solul cu un conţinut ridicat de materie organică. Îşi are originea în Europa şi Asia, i se mai spune şi pearjă, perj, bardace, common plum, prun european, prun de grădină, prunul comun.
Prunus domestica este rezultatul hibridării naturale între Prunus spinosa şi Prunus cerasifera, care se pare a avut loc în Caucaz unde acestea se întâlnesc spontan în acelaşi mediu. Sunt mai multe subspecii deoarece se încrucişează cu uşurinţă şi se pot găsi sub numeroase forme începând de la dulceaţa fructelor cât şi culorile care pot varia de la albăstrui-violet la roşu, galben, portocaliu chiar verde- deschis. Pruna este o drupă format dintr-un singur sâmbure având pulpa cărnoasă şi zemoasă (drupă- epicarp, mezocarp, pericarp). A fost cultivată încă din Antichitate în zona Mediteranei de către greci şi romani, în zilele noastre China este ţara cu cea mai mare producţie de prune din lume.
Subspecii: Prunus domestica ssp domestica, Prunus domestica ssp prisca, Prunus domestica ssp syriaca, Prunus domestica ssp pomariorum, Prunus domestica ssp italica (gage, claudiana, rotunda), Prunus domestica ssp intermedia, Prunus domestica ssp insititia (damsons, bullace, perdrigon).
Sinonime: Prunus vinaria, Prunus sativa, Prunus subrotunda, Prunus lutea, Prunus italica, Prunus oeconomica, Prunus exigua, Prunus insititia, Prunus communis, Prunus dumetorum, Prunus ambigua, Druparia prunus, Druparia insititia.
Florile: sunt albe şi prezintă 5 petale, în general hermafrodite în funcţie de soi, se comportă diferit la polenizare, florile de prun sunt utilizate ca remediu pentru diferite afecţiuni: ulcer, paraziţi, boli digestive, cu efect laxativ, se culeg primăvara când pomii sunt în plin floare.
Fructele: sunt cărnoase de diferite dimensiuni (ovale sau sferice), poate atinge 8 cm lungime, de culoare roşu-închis până la violet-închis, cu gust dulce-acrişor, dulceaţa din fructe diferă în funcţie de soi, prezintă un singur sâmbure mare, recoltarea se face în lunile iunie-octombrie în funcţie se soi, în 100 g de prune se găsesc 240,4 kcal.
Frunzele: sunt ovale cu marginea zinţată de culoare verde.
Substanţe: frunzele şi fructele conţin acizi organici, zaharuri, pectină săruri minerale, apă 87%, lipide, albumine, proteine, vitamine, acid benzoic, mucilagii.
Utilizare: în scop terapeutic se folosesc fructele şi frunzele cu efect de reglare a funcţiilor intestinale, este emolient, nutritiv, febrifug, diuretic, vermifug, stimulent al ficatului leneş, scoarţa copacului are proprietăţi antipiretice.
Indicaţii: în gastrite, ulcer gastric şi duodenal, ajută la eliminarea apei din ţesuturi, menţine tensiunea arterială în limite normale, este stimulent nervos, util în prevenirea bolilor reumatice, edemelor, aterosclerozei, prevenirea celulitei, detoxifică ficatul, util în colecistite şi afecţiuni biliare, ulcerele stomacale şi duodenale, băile de şezut cu infuzie de frunze de prun ajută la eliminarea hemoroizilor.
Alte utilizări: se pot consuma crude, uscate şi conservate, sub formă de gem, marmeladă, compot, dulceaţă, nectar, folosite în industria alcoolului (rachiu de prune), fructele proaspete sunt folosite şi în cosmetică ajutând la refacerea pielii, estomparea ridurilor, util pentru tenurile grase cu porii deschişi. Arderea lemnului de prun degajă o putere calorică superioară faţă de cea a fagului şi cărbunele său fiind folosit în fierării.
Avertizare: seminţele sunt toxice nu ar trebui consumate, consumul de prune ar trebui evitată de bolnavii de diabet deoarece au un conţinut mare de zahăr, de cei care au diaree, de bolnavii de renale.
Ştiaţi că:
– în Oraşul Vălenii de Munte Jud. Prahova există Muzeul Prunului?
– în fiecare an are loc Festivalul prunelor în ultima săptămână din luna august în sud-vestul Franţei în regiunea Aquitania în oraşul Angen care este „capitala prunelor”?
– tot în Franţa lângă oraşul Angen există din anul 1989 un Muzeul al prunelor (La ferme et le Musée du Pruneau).
Reţetă găluşte cu prune (gomboţi cu prune) timp de preparare 40 minute: Pentru aluat: 400g cartofi albi făinoşi, 150g făină albă, 1 lingură de ulei, 1/2 lingură de sare, 1/2 lingură de zahăr (sau zahăr tos vanilat), 1 ou (se poate pune doar gălbenuşul), prune cât se cere (aproximativ 25-30 prune mici). Pentru pesmetul rumenit în ulei: 200 g pesmet şi 50g ulei (sau 60 g unt, zahăr vanilat, scorţişoară după preferinţe).
Preparare: se curăţă şi se fierb cartofii cu un pic de sare, apoi se face un aluat din cartofii pisaţi fin (traşi prin răzătoarea mică sau prin presa pentru cartofi) care au fost lăsaţi să se răcească alături de: făină, un ou, sare, zahăr şi ulei. Se amestecă aroximativ 2 minute până se omogenizează ingredientele, nu trebuie frământat excesiv. Până se transformă într-un aluat mai moale şi uşor lipicios dar destul de maleabil. Aluatul se rulează în formă de cârnat gros din care se taie bucăţi (de 30-35 g de aluat) care se întinde cu mâna şi în fiecare se îmbracă o prună întreagă (se poate pune pruna şi fără sâmbure, adăugând în mijloc zahăr cu puţină scorţişoară). Pruna trebuie foarte bine închisă în aluat. Între timp punem o oală cu apă (2-2,5 litri) şi puţină sare la fiert pentru găluşte.
Pregătirea pesmetului: într-o tigaie se pune uleiul sau untul apoi adăugăm pesmetul şi lăsăm pe foc până capătă o culoare arămie. Trebuie amestecat încontinuu pentru că se poate arde foarte uşor. La sfârşit putem adăuga în pesmet după preferinţe zahăr vanilat şi scorţişoară fină dacă vă place mai aromat. Găluştele cu prune se fierb până se ridică la suprafaţa apei, neapărat la foc mic ca să nu se terciuiască. Se scot găluştele din apă, se scurg bine de apă apoi se tăvălesc în pesmetul rumenit. Se scot într-un recipient apoi se servesc cu poftă!
Szilvás gombóc: 1/2 kg fött burgonyából, 1/4 kg liszttel, 2 tojással, kevés sóval és megfelelö mennyiségü vizzel, tésztát gyurunk. A burgonyás tésztaból gombócokat készitünk, amelyeket szilvával töltünk meg. Sos vizben kifözzük, piritott morzsában megforgatjuk.
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
