Berberis vulgaris- Drăcila

 

Face parte din Familia Berberidaceae (Berberidacee), este un arbust înalt de până la 3m, este originar din Europa, i se mai spune şi acriş roşu, lemn galben, măcriş spinos, barberry, măcriş boieresc, cătina de râuri, creşte împreună cu alte tufişuri la marginea pădurilor, cultivată drept gard viu, datorită spinilor săi, dar şi ca plantă ornamentală prin parcuri şi grădini;

Cuvântul „drăcila” provine din limba slavă şi înseamnă „mărăcine”;

Florile: sunt grupate sub formă de ciorchine, de culoare galbenă, înfloreşte în luna mai, au un miros uşor neplăcut, prezintă o sensibilitate remarcabilă atunci când sunt atinse de un corp străin se strâng brusc;

Fructele: sunt nişte bobiţe alungite de culoare roşie, comestibile, cu gust puternic acrişor, astringent, persistă şi peste iarna pe plantă, apar în lun octombire;

Frunzele: sunt de culoare verde deschis, ce devin ruginii toamna;

Tulpina: este lemnoasă, ramificată cu coaja netedă de culoare cenuşie şi miez alb, se găsesc spini grupaţi câte trei;

Rădăcina: este foarte puternică, de un galben intens la interior şi galben-maro la nivelul coajei;

 

 

Proprietăţi: scoarţa de pe rădăcini şi tulpini conţine numeroşi alcaloizi ca berberina, berbamina, mucilagii, grăsimi vegetale, pectină, oxiacantina, tanin, răşini, cu efect tonic, purgativ şi antiseptic, se recoltează în luna aprilie-mai, fructele de drăcilă conţin fructoză, acid malic, pectine, acid citric, glucoză, vitamina C, se pot consuma sub formă de sirop, gem, suc, dulceaţă,

Utilizări: din rădăcina şi scoarţă se obţine o vopsea vegetală galbenă intensă potrivită pentru lână, lemn, piele, fibre vegetale, acţionează benefic în cazul afecţiunilor hepato-biliare, în cazuri de hepatită, icter, gută, reumatism, varice, hemoroizi, împotriva febrei, hipertensiunii arteriale, sau ca diuretic, sub formă de infuzie, decoct, tinctură, spălături, băi locale, gargară,

Înmulţirea: se face prin sămânţa semănată toamna sau primăvara, prin marcotaj muşuroit şi prin butaşi; Uneori cultivată pentru a face garduri vii, trebuie să fie la o mare distanţă de semănăturile de grâne, căci pe frunzele de drăcilă trăieşte ciuperca Puccinia graminis, care provoacă rugina grâului, boala care afectează şi gazonul;

Avertizare: a nu se depăşi doza recomandată de specialist, pote da senzaţie de greaţă, vărsături, ameţeli, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, nu se recomandă femeilor însărcinate, care alăptează, copiilor;

 

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Comentariile sunt închise.