Abrus precatorius- Abrina

Face parte din Familia Fabaceae/ Leguminosae ( Leguminoase), i se mai spune şi mazăre-coroniţă, este o plantă perenă, căţărătoare, creşte în zonele tropicale şi subtropicale, este originară din India.

Frunzele: lungi, înguste şi penate de culoare verde.

Florile: sunt roz sau albastru-violet, în formă de ciorchini de dimensiuni mari

Tulpina: lungă de până la 10 metri.

Fructele: boabele sunt de un roşu intens, iar hilumul (cicatricea de ataşare) este de culoare neagră.

 

 

Seminţele: sunt mici cu  diametrul de 0,6-0,7cm, grele şi rotznjite la capete, seminţele sunt otrăvitoare prezintă o toxină numită abrină, dacă sunt înghiţite crude şi întregi nu au nici un efect toxic, ajung intregi în tractul gastro-intestial şi apoi eliminate, dacă coaja este strivită sau crăpată se eliberează toxina.

Proprietăţi: rădăcina conţine aminoacizi, alanină, colina, metil eter, serina.

Utilizare: rădăcina ajută în afecţiunile biliare, ameliorarea durerilor abdominale, tratarea icterului, pasta făcută din seminţe ajută în calmarea durerilor de spate şi articulaţi, uleiul din seminţe de abrină ajută la creşterea părului şi are efect afrodisiac considerat un achivalent al medicamentului viagra.

Boabele au fost folosite mai demult ca monedă de schimb, dar şi la confecţionarea de bijuterii. În medicina naturistă planta era folosită la tratarea conjunctivitei şi în scop anticoncepţional. Astăzi nu prea mai este folosită din cauza conţinutului de otravă foarte puternică.

 

 

 

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Comentariile sunt închise.