Corydalis cava este o plantă erbacee perenă care face parte din familia Papaveraceae (familia macului). Este o plantă perenă de talie mică spre medie, înaltă până la 30 cm. Crește rapid primăvara și dispare complet după înflorire, lăsând în sol tuberculul pentru anul următor. Se dezvoltă în special în păduri de stejar, fag și carpen, dar și pe marginea râurilor sau în luminișuri umede. Este originară din Europa și Asia de Vest, fiind răspândită în special în regiunile temperate.
Este o plantă perenă cu tuberculi care, pe măsură ce planta îmbătrânește, se golește pe interior. Aceasta este o trăsătură caracteristică a speciei și este chiar sursa denumirii sale științifice: „cava” provine din cuvântul latin care înseamnă „gol” sau „cavitate”, referindu-se la golul interior al tuberculului.
Sinonime: Cordyalis bulbosa.
Florile: sunt de obicei culoare mov, purpuriu sau violet, de 18-28 mm. Există și specimene care au flori de culoare albă sau roșie. Această diversitate a culorilor poate varia și în funcție de condițiile de mediu în care crește planta. Sunt tubulare, cu o formă ușor curbată, asemănătoare unui cioc de pasăre (de unde provine și numele „Corydalis” – „coțofana”). Apar în ciorchini sau inflorescențe erecte, cu 5-20 flori fiecare, și sunt dispuse la capătul tulpinii. Înflorește primăvara, în lunile martie-aprilie, de obicei înainte de a se deschide frunzele. Este o plantă hermafrodită, ceea ce înseamnă că fiecare floare conține atât organe masculine (stamine), cât și organe feminine (pistil). Acest tip de floare este capabilă să se auto-polenizeze sau să fie polenizată de insecte, cum ar fi albinele și fluturii, care vizitează floarea în căutare de nectar.
Semințele: sunt de obicei de culoare brun-închis sau negru-maronii, având o formă mică și ușor aplatizată, cu doar câțiva milimetri în lungime. Sunt răspândite prin mirmecochorie, adică prin ajutorul furnicilor, care transportă semințele în cuiburile lor, unde pot germina. Semințele sunt atrase de furnici datorită unei structuri speciale numite elaiosom. Aceasta este o mică structură uleioasă și hrănitoare care se află pe semințe. Elaiosomul conține substanțe nutritive, cum ar fi lipide, care sunt atractive pentru furnici.
Frunzele: sunt dublu trilobate (adică fiecare frunză este împărțită în trei lobi, iar aceștia sunt la rândul lor subdivizați), cu margini adânc tăiate. Acest tip de formă dă frunzelor un aspect foarte franjurat și fin detaliat. Sunt de un verde-albastru sau albastru-verzui, ceea ce le conferă o nuanță aparte, destul de ușor de recunoscut în pădurile umbroase unde crește planta. Frunzele de la baza plantei sunt mai mari și pot ajunge la o lungime de 10–20 cm, în timp ce frunzele superioare sunt mai mici, de aproximativ 3-5 cm lungime.
Tulpina: este scundă, având o înălțime de 15-30 cm. Este subțire, dreaptă și susține inflorescența florilor.
Rădăcina: este un tubercul mare, dar gol pe interior. La începutul vieții plantei, tuberculul este solid, dar cu timpul se golește pe interior, având o consistență mai ușor spongioasă în zonele mai vechi ale plantei. Tuberculul poate ajunge la aproximativ 2-5 cm în diametru, depinzând de vârstă.
Utilizare: are utilizări tradiționale în medicina populară, dar trebuie menționat că utilizarea acestei plante trebuie făcută cu mare precauție, deoarece conține substanțe care pot fi toxice în doze mari. Corydalis cava și alte specii din genul Corydalis au proprietăți analgezice, antispastice, sedative și cardiotonice, fiind utilizate pentru tratarea diverselor afecțiuni, în special cele neurologice. Toate părțile plantei, inclusiv frunzele, tulpina, florile și tuberculul, conțin alcaloizi isoquinolinici (precum corydalinul și corydalisinele), care sunt substanțe cu efecte puternice asupra sistemului nervos central și pot fi toxice. În scopuri terapeutice, se recomandă utilizarea plantelor cu precauție și sub supravegherea unui specialist.
Specii asemănătoare: Corydalis solida (bird in a bush), are flori care variază de la alb la violet și se dezvoltă, de asemenea, în păduri umede și umbroase. Corydalis yanhusuo, florile sale sunt de obicei de culoare galbenă sau albă. Corydalis flexuosa, are flori ce variază între albastru și violet. Corydalis lutea (yellow cordyalis), cu flori galbene, care se întâlnește adesea în zonele montane din Europa și Asia. Corydalis narinosa, cu flori de un albastru sau violet deschis. Corydalis ambigua, o specie mai puțin cunoscută, cu flori albastre și o adaptabilitate similară în pădurile umede și umbroase. Este întâlnită în regiunile mai reci ale Europei și Asiei.
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
