Garcinia mangostana (purple mangosteen), face parte din familia Clusiaceae (sau Guttiferae). Este un arbore tropical mic sau un arbust peren, poate atinge o înălțime de aproximativ 6-10 metri, deși unele specimene cresc și mai înalte în condiții favorabile de mediu și îngrijire. Fructul mangostanului este apreciat pentru gustul său dulce și acidulat și este utilizat în diverse preparate culinare și băuturi, dar și în medicina tradițională pentru diverse afecțiuni. Mangostanul este originar din regiunea Asiei de Sud-Est, preferă mediile umede, tropicale și subtropicale, cu temperaturi constante și umiditate ridicată. De obicei, crește în pădurile tropicale umede și pe malurile râurilor din regiunile tropicale din Asia de Sud-Est, cum ar fi Malaysia, Indonezia, Filipine și Thailanda.
Sinonime: Mangostana garcinia.
Planta Garcinia mangostana a fost descrisă pentru prima dată de botanistul suedez Carl Linnaeus în lucrarea sa „Species Plantarum” din 1753. Numele „Garcinia” a fost dat în onoarea botanistului francez Laurent Garcin, care a fost unul dintre colegii lui Linnaeus. Epitetul specific „mangostana” provine probabil din limba malaieză sau din tamilă și se referă la fructul de mangostan.
Genul Garcinia cuprinde mai multe specii care produc fructe comestibile. Pe lânga Garcinia mangostana, care este cel mai cunoscut, există și alte specii din acest gen care sunt utilizate pentru fructele lor. De exemplu, Garcinia prainiana (button mangosteen): fructele sunt mai mici și au un gust acrișor sau acidulat, coaja fructului este mai subțire și mai ușor de deschis. Culoarea variază de la verde închis la roșu sau portocaliu, în funcție de stadiul de maturare. Când sunt complet coapte, fructele pot deveni portocalii sau roșii. Garcinia madruno (charichuela): are fructe care sunt mai mari și de formă ovală, sunt comestibile și au o coajă verde închisă care devine mai moale la maturitate. Aceste fructe pot avea și ele valoare nutritivă și proprietăți benefice pentru sănătate, iar în anumite culturi sunt apreciate pentru gustul și aroma lor distincte.
Florile: sunt mici, având dimensiuni de aproximativ 1-2 cm în diametru. Cu toate acestea, ele sunt relativ puțin vizibile, deoarece sunt ascunse între frunzele dense ale plantei. Ele sunt de culoare galben-verzuie și au forma unor campanule sau clopote. Înflorește în ciorchini sau grupuri și sunt în general hermafrodite, adică au atât organele reproductive masculine, cât și cele feminine. Înfloreşte de-a lungul anului, însă sezonul lor principal de înflorire este cel ploios care poate varia în funcție de regiune.
Fructele: sunt relativ mici, având un diametru de aproximativ 5-7 centimetri, are o formă rotundă până la ovală și sunt acoperite de o coajă groasă, tare, de culoare purpurie sau roșiatică. Coaja este necomestibilă și trebuie să fie îndepărtată pentru a ajunge la pulpa interioară. Este groasă și tare, de culoare violetă închisă spre maro. Este acoperită cu un strat de ceară, conferindu-i un aspect strălucitor și lucios. Partea comestibilă a fructului este pulpa albă și suculentă, care are un gust dulce și ușor acidulat. Aceasta este bogată în nutrienți și substanțe antioxidante. Pulpa este împărţită în segmente, fiecare conținând o sămânță mare, de obicei de culoare albă sau crem. Fructul emite un miros dulce și exotic, care este adesea descris ca fiind o combinație între căpșuni și ananas. Gustul fructului este similar cu mirosul, cu o notă pronunțată de dulceață și aromă florală, completată de o ușoară aciditate.
Frunzele: sunt opuse, lucioase, subțiri și eliptice, cu o margine întreagă. Acestea sunt de obicei verzi închis și au o textură rigidă, dură și densă. Lungimea frunzelor variază între 10 și 25 de centimetri, iar lățimea este de aproximativ 5-7 centimetri. Frunzele sunt dispuse pe ramuri în perechi opuse și sunt atașate de ramuri printr-o scurtă tijă. Pe partea inferioară a frunzelor, se pot observa adesea venele frunzei, iar textura poate fi mai puțin lucioasă și mai puțin netedă în comparație cu partea superioară.
Tulpina: este în general dreaptă, cu o textură netedă și un colorit brun închis sau brun-violet. Ea poate ajunge la înălțimi variabile între 6 și 25 de metri, în funcție de condițiile de creștere și de vârsta arborelui. La bază, tulpina este adesea îngroșată și robustă, pentru a susține greutatea ramurilor și a frunzișului. Scoarţa este acoperită cu mici puncte sau pete, iar textura sa poate fi ușor lucioasă. De-a lungul tulpinii și a ramurilor mai vechi, scoarța poate prezenta unele crăpături sau fisuri superficiale. În general, tulpina poate ajunge la un diametru de aproximativ 20-30 de centimetri la maturitate. Totuși, în condiții favorabile de creștere și cu îngrijire adecvată, acest diametru ar putea să fie mai mare.
Rădăcina: este relativ superficiala și fibroasă, având tendința de a se răspândi orizontal în sol. Este de obicei de culoare maro deschisă și poate avea ramificații subțiri care se întind în diferite direcții pentru a absorbi apă și substanțe nutritive din sol.
Ce substanţe conţine Garcinia mangostana? Conține o varietate de substanțe nutritive și compuși bioactivi. Printre acestea se numără: xantone, vitamine (C, E și B6), minerale (calciu, potasiu, magneziu, fosfor), polizaharide, pectină, taninuri, acizi organici (acidul hidroxicitric), flavonoide.
Ce proprietăţi are Garcinia mangostana? Este recunoscut pentru numeroasele sale proprietăți benefice pentru sănătate, iar anumite componente ale plantei sunt asociate cu diverse efecte terapeutice: Antioxidant: mangostanul este bogat în compuși antioxidanți, cum ar fi xanthonii, care ajută la combaterea stresului oxidativ din organism și la protejarea celulelor împotriva deteriorării cauzate de radicalii liberi. Antiinflamator: xanthonii găsiți în mangostan au și proprietăți antiinflamatorii, care pot ajuta la reducerea inflamației din corp și la ameliorarea simptomelor asociate cu afecțiuni inflamatorii. Antibacterian și antifungic: anumiţi compuși din mangostan au demonstrat activitate antibacteriană și antifungică în studii de laborator, sugerând că aceștia ar putea ajuta la combaterea infecțiilor bacteriene și fungice. Anticancerigen: unele cercetări sugerează că compușii din mangostan ar putea avea potențial anticancerigen, inhibând creșterea și dezvoltarea celulelor canceroase. Imunomodulator: consumul regulat de mangostan ar putea sprijini sistemul imunitar și ar putea ajuta organismul să lupte împotriva infecțiilor și bolilor, datorită conținutului său nutritiv și antioxidant.
Ce utilizări are Garcinia mangostana? Are o serie de utilizări din punct de vedere culinar și medicinal: Consumul alimentar: fructul este apreciat pentru gustul său dulce-acrișor și textura suculentă. Este consumat în mod obișnuit ca fruct proaspăt, dar poate fi și ingredient în sucuri, smoothie-uri, deserturi și alte preparate culinare. Supliment alimentar: extractele din fructul și coaja de mangostan sunt utilizate în produsele suplimentare, cum ar fi capsulele, pudrele și tincturile, datorită conținutului lor bogat în substanțe nutritive și compuși bioactivi. Aceste suplimente sunt promovate pentru susținerea sănătății generale și a imunității, precum și pentru gestionarea greutății și a inflamației. Medicină tradițională: în anumite culturi asiatice, mangostanul a fost folosit de secole în medicina tradițională pentru tratarea unei game largi de afecțiuni: artrita, dispepsia, indigestia, diareea, infecțiile bacteriene, virale și fungice, acneea, eczema și dermatita, gingivita și infecțiile bucale. Cosmetice: unele produse cosmetice, cum ar fi cremele, loțiunile și serurile pentru piele, pot conține extracte din mangostan datorită potențialelor lor beneficii pentru sănătatea și aspectul pielii. Industria farmaceutică: substanțele active din mangostan au fost studiate pentru potențialul lor farmaceutic în dezvoltarea de medicamente pentru diverse afecțiuni, inclusiv boli inflamatorii, cancere și infecții. Industria băuturilor: fructul este folosit în producția de băuturi răcoritoare și energizante, datorită aromei sale plăcute și proprietăților sale nutriționale.
Alte utilizari: extractul de coji de mangostan este folosit în mod tradițional în Indonezia pentru colorarea textilelor în nuanțe de maro, maro închis, violet sau roșu. Acest extract este obținut din cojile fructului de mangostan și conține pigmenți naturali care pot oferi aceste culori textilelor.
Contraindicaţii: Extractele de Garcinia mangostana pot interacționa cu medicamentele anticoagulante sau cu cele destinate tratamentului diabetului zaharat. Unele persoane pot experimenta intoleranță gastrointestinală sau alte reacții adverse la consumul de mangostan sau la suplimentele pe bază de mangostan. Dacă observați orice simptome neobișnuite sau disconfort după consumul acestora, este recomandat să reduceți sau să opriți consumul și să consultați un medic.
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
