Alte denumiri: green cardamom, true cardamom, small cardamom, cardamomul verde.
Sinonime: Elettaria cardamomum var. minuscula, Cardamomum minus, Amomum ensal, Amomum uncinatum, Cardamomum malabaricum, Zingiber minus, Zingiber cardamomum, Cardamomum verum, Cardamomum officinale, Cardamomum elletari, Elettaria repens, Elettaria cardamomum var. minor, Matonia cardamomum, Alpinia cardamomum, Amomum racemosum, Amomum repens, Amomum cardamomum.
Cardamomul este unul dintre cele mai vechi condimente din lume, este folosit în Medicina Ayurvedică (terapie alternativă) încă din secolul IV î.Hr. A fost folosit pe scară largă în Egiptul antic ca aromă utilizat pentru diferite practici religioase, adaos la substanţa pentru îmbălsămare, în prepararea medicamentelor şi nu numai. Este al treilea cel mai scump condiment după şofran şi vanilie.
Sunt cultivate şi în scop ornamental având frunzele parfumate şi atractive în case sau sere în care este puţin probabil să apară flori şi fructe. În Europa a fost importat pentru prima dată în jurul anului 1300 î.Hr.
Se comercializează la nivel internaţional predominant sub formă de fructe întregi şi într-o măsură mai mică sub formă de seminţe. India a fost cel mai mare producător mondial de cardamom din cele mai vechi timpuri până în 1980 pentru utilizările sale medicinale şi culinare. Apoi Guatemala a depăşit India ca cel mai mare producător şi exportator fiind folosită în mod obişnuit în multe regiuni ale lumii.
Două soiuri botanice au fost distinse în funcţie de mărimea fructelor: Elettaria cardamomum var. major sau cardamom lung şi Elettaria cardamomum var. minor. Există 2 tipuri de principale de cardamom: cel verde şi cel negru (Amomum subulatum) cu păstăi mai mari de culoare maro-închis.
Cardamomul verde conţine 3 soiuri: Malabar (nativ din Kerala) florile cresc orizontal de-a lungul solului, Mysore (nativ din Karnataka) florile cresc vertical în sus, de aici a apărut soiul „Gold Green” mai rezistent şi cu un randament mai bun şi Vazhuka care este un hibrid natural între Malabar şi Mysore iar florile cresc nici pe verticala nici pe orizontală ci între ele.
Face parte din Familia Zingiberaceae (Zingiberacee), este o plantă perenă înţepătoare, înaltă până la 5 m, aromată, veşnic verde, este originară din Sudul Indiei şi Sri Lanka, este cultivat pe scară largă în regiunile tropicale, la o altitudine de 600- 1500m, în sol bogat, umed, bine drenat şi umbră parţială, nu tolerează expunerea prelungită la lumina directă a soarelui.
Florile: sunt de culoare albă până la liliac sau violet-pal cu dungi violet, sunt hermafrodite (are atât organe masculine cât şi feminine), find polenizate de insecte, înflorirea poate apărea pe tot parcursul anului, mugurii de flori necesită aproximativ 30 zile de la iniţiere până la înflorirea completă.
Fructul: este o păstaie de culoare galben-verde cu trei feţe de 1-2 cm lungime şi care conţine 15-20 seminţe aromate de culoare negră până la maro-roşcat, cardamomul se produce la aproximativ 3 ani după plantare, planta poate produce cantităţi economice de fructe timp de 10-15 ani, recoltarea se face manual în sezonul uscat, fructele nu se coc toate în acelaşi timp.
Frunzele: este un arbust asemănător trestiei, frunzele sunt de culoare verde, liniar-lanceolate, lungi de 40-60 cm şi 10-15 cm lăţime, cu vârful lung ascuţit.
Substanţe: acizi graşi, proteine, carbohidraţi, fibre, uleiuri volatile, vitamine, minerale: fier, cupru, zinc, potasiu, clor, calciu, mangan, magneziu, fosfor, siliciu, sulf, titaniu, aluminiu.
Utilizare: remediu antispasmodic (2-3 seminţe de cardamom ajută la îndepărtarea sughiţului), are efecte analgezice, antioxidante, efecte anticanceroase, util împotriva balonărilor, spasmelor, ulcerelor, util în leucemie, este laxativ, diuretic, reduce inflamaţia, util în dureri de cap, dureri de urechi, dureri de dinţi, ameliorează afecţiunile ficatului, este tonic pentru inimă (reduce tensiunea arterială), plămâni şi rinichi, este administrat în caz de muşcătură de şarpe şi înţepătură de scorpion, este expectorant, îmbunătăţeşte digestia (înainte de masă cu 10 minute se pot lua câteva seminţe de cardamom) , seminţele administrate intern sunt utile în tratamentul indigestiei, greaţă, vărsături, bronşită, enurezis (incontinenţă urinară la copii), rădăcina cardamomului este utilizată pentru tratarea răcelilor, este afrodisiac atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi supranumit de arabi „sămânţa dragostei”, poate trata respiraţia urât mirositoare şi poate preveni cariile prin capacitatea cardamomului de a combate bacteriile.
Alte utilizări: fructele uscate sunt una dintre cele mai vechi mirodenii cunoscute , au aroma fină dar în acelaşi timp dulce şi picantă, folosindu-se la condimentarea mâncărurilor cu curry, la deserturi, în aromatizarea produselor de patiserie, în vinul fiert, contribuie la aroma băuturii din Asia de Sud „masala chai” (ceai cu mirodenii mixte), în Turcia este folosit pentru aromatizarea ceaiului turcesc negru numit „kakule”, în Iran şi India este folosit pentru aromatizarea cafelei şi a ceaiului, chiar şi în aromatizarea tutunului, cardamomul ajută la neutralizarea usturoiului când este luat împreună cu acesta, uleiul esenţial extras din seminţe este un ingredient important în parfumerie.
Avertizare: nu ar trebui să consume această plantă persoanele care suferă de litiază biliară, boli cronice, ulcer gastric, ulcer duodenal, femeile însărcinate sau cele care alăptează.
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
