Baptista tinctoria- Indigoul sălbatic

 

Face parte din Familia Fabaceae/Leguminosae (Fabacee/Leguminoase), este o plantă perenă, înaltă până la 1 m, preferă solul uscat, nisipos şi argilos, îşi are originea în America de Nord, i se mai spune şi baptisie, horsefly weed;

Florile: sunt de culoare galbenă, de până la 1,3 cm, cresc în vârful celor mai înalte ramuri, şi sunt grupate în ciorchine, înfloresc din luna mai până în luna septembrie;

Frunzele: sunt trifoliate cu pliante de până la 2 cm lungime, şi un peţiol scurt care se închide la culoare atunci când moare, asemănătoare ca formă cu cele de la trifoi;

Tulpina: este înaltă şi ramificată;

Rădăcina: este de culoare violet intens, ramificată compusă din alte rădăcini secundare, cu suprafaţa aspră, bombată şi ridată, care acoperă un miez fibros de culoare galben-maroniu;

 

 

Utilizare: de la plantă se foloseşte rădăcina care se recoltează după ce se usucă florile, se scoate din pământ, se curăţă şi se pune la uscat; rădăcina era folosită de vechii băştinaşi ca antiseptic, diaforetic, laxativ, purgativ, în tratamentul ulcerelor de piele şi gât, tifos, scarlatină, la îngrijirea rănilor, a muşcăturilor de şarpe, astăzi planta este folosită în cazul afecţiunilor căilor respiratorii (amigdalita), infecţiilor intestinale, pentru întărirea sistemului imunitar;

Proprietăţi: genisteina şi biocanina A, flavonoide, alcaloizi, polizaharide, glicozide, cumarine, răşina;

Avertisment:

– planta este contraindicată femeilor însărcinate, sugarilor;

– supradozajul poate provoca inflamaţie gastrointestinală până la insuficienţă respiratorie apoi deces.

 

 

 

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Comentariile sunt închise.