Arborele de cacao face parte din Familia Malvaceae, este un arbore veşnic verde, mic sau mediu, care poate atinge înălțimi de aproximativ 4 până la 8 metri înălțime. Este originar din regiunile tropicale umede ale Americii Centrale și de Sud și este cunoscut pentru boabele sale de cacao, din care se produce ciocolata.
Numele științific Theobroma cacao a fost atribuit de către naturalistul suedez Carl Linnaeus în lucrarea sa „Species Plantarum”, publicată în anul 1753. Numele Theobroma este un cuvânt compus din limba greacă și înseamnă „hrana zeilor” sau „cacao”. Cuvântul „cacao” este derivat din limba nahuatl, vorbită de azteci, și a fost adoptat în engleză și alte limbi europene pentru a desemna planta și produsele sale.
Arborele de cacao a fost inițial domesticit în America de Sud ecuatorială, în jurul anului 5.300 î.Hr., de către Cultura Mayo-Chinchipe, înainte de a fi introdus în Mesoamerica. Acest proces de domesticire este legat de fabricarea unei băuturi fermentate, posibil alcoolice. Cacao-ul a fost introdus în Europa odată cu sosirea conchistadorilor spanioli în America Centrală și de Sud în secolul al XVI-lea. Când conchistadorii au ajuns în America, ei au descoperit cacao-ul utilizat de către civilizațiile locale, cum ar fi mayașii și aztecii, care îl considerau o băutură sacră și o parte importantă a culturii lor. Prima mențiune documentată a cacao-ului în Europa datează din 1544, când franciscanii spanioli au trimis eșantioane de cacao împreună cu alte produse din America în Spania. Totuși, cacao-ul a fost inițial întâmpinat cu rezervă în Europa, iar băutura de cacao nu a fost imediat acceptată de către populația europeană.
Sinonime: Theobroma cacao var. typica, Theobroma cacao subsp. sativa, Theobroma cacao var. leiocarpum, Theobroma cacao subsp. leiocarpum, Theobroma cacao f. leiocarpum, Cacao sativa, Cacao minar, Cacao theobroma, Cacao minus.
Alte specii: arborele de cacao (Theobroma cacao) este singura specie care este cultivată pentru semințele sale, utilizate în producția de ciocolată. Cu toate acestea, există alte specii în genul Theobroma, dar acestea nu sunt utilizate la scară largă în industria alimentară. Theobroma bicolor: cunoscut și sub numele de cacao alb sau cacao criollo, este o specie de cacao originară din America Centrală și de Sud. Theobroma angustifolium: această specie este nativă în America Centrală și de Sud și produce fructe mici, comestibile, cu semințe utilizate local pentru consum. Theobroma grandiflorum: cunoscut și sub numele de cacao cupuazu, este o specie care produce fructe mari și aromate, originară din America de Sud. Theobroma speciosum: această specie este originară din regiunea Amazoniană și produce fructe comestibile, dar nu sunt cultivate pe scară largă din cauza calității inferioare a semințelor.
Florile: sunt mici și discrete, cu petale galbene sau alb-verzui. Ele cresc direct din trunchi sau din ramuri și au o formă caracteristică de stea. Florile sunt polenizate în principal de insecte, precum și de vânt.
Fructele: sunt cunoscute sub numele de cacao și au forma unei capsule mari, ovale. Sunt de obicei de aproximativ 15-25 de centimetri în lungime și 6- 10 centimetri în lățime. Coaja fructului este de culoare verde la început și devine galbenă sau portocalie la maturitate. Conține o pulpa albă și dulce în interior, care învelesc seminţele de cacao.
Seminţele: sunt cunoscute sub numele de boabe de cacao și sunt principalul ingredient din care se produce ciocolata. Sunt de formă ovală, cu o dimensiune de aproximativ 1-3 centimetri în lungime, în funcție de varietate și maturitate. Sunt acoperite de o membrană subțire, care este eliminată în timpul procesului de fermentare și uscare. La interior, semințele de cacao sunt bogate în grăsimi și substanțe nutritive și au un miez dur, de culoare maro închis.
Frunzele: sunt de formă ovală sau lanceolată, sunt dispuse alternativ pe ramuri, având o margine întreagă sau ușor ondulată, de obicei lungi de 10 până la 30 de centimetri și late de 5 până la 15 centimetri. Sunt de obicei de culoare verde strălucitoare, cu o suprafață netedă și lucioasă. Au un sistem vascular bine definit, cu nervuri sau venături evidente care se ramifică de la nervura centrală către margini.
Tulpina: este de obicei scurtă și groasă în comparație cu înălțimea totală a arborelui. În funcție de vârstă și condițiile de creștere, tulpina poate prezenta o textură netedă sau unele zone ridicate și îngroșate. Coaja tulpinii și a ramurilor arborelui de cacao este de obicei de culoare maro sau gri, cu o textură rigidă.
Substanţe: Cafeină și teobromină: doi compuși stimulanți care pot contribui la creșterea energiei, vigilenței mentale și concentrării. Antioxidanți: flavonoidele , polifenolii și acidul ascorbic, pot ajuta la combaterea stresului oxidativ și la protejarea celulelor împotriva deteriorării cauzate de radicalii liberi. Fitochimicale: procianidinele, epicatechina, și catechine, care au fost asociate cu diverse beneficii pentru sănătate, inclusiv protejarea sistemului cardiovascular și îmbunătățirea funcției cognitive. Acizi grași esențiali: acidul oleic, acidul stearic și acidul palmitic. Acești acizi grași pot contribui la sănătatea inimii și la funcționarea corectă a sistemului nervos. Minerale: magneziu, fier, calciu, potasiu și zinc. Aceste minerale sunt importante pentru funcționarea corectă a multor procese biologice din corp, inclusiv pentru formarea oaselor, contracția musculară și producția de energie. Vitamine: conține cantități mici de vitamine, inclusiv vitamina E și vitamina K, care au roluri importante în sănătatea pielii, coagularea sângelui și funcționarea sistemului imunitar.
Utilizare în medicina tradiţionala: din punct de vedere terapeutic seminţele de cacao se folosesc ca remediu diuretic, la afecţiunile intestinale infecţioase, pentru tratarea hipertensiunii arteriale, dar şi extern în cazul arsurilor uşoare. Arborele de cacao conține substanțe chimice care pot stimula eliberarea de endorfine și serotonină în creier, producând efecte de relaxare și ridicare a stării de spirit. Acest lucru poate ajuta la combaterea stresului și a anxietății. Cacaoa conține cafeină și teobromină, care sunt stimulente naturale ale sistemului nervos central. Aceste substanțe pot oferi un impuls de energie și alertă. Poate ajuta la reducerea simptomelor de oboseală și stres, datorită conținutului său de substanțe active care stimulează sistemul nervos și potențialul său de a îmbunătăți starea de spirit.
Alte utilizări: Producția de cacao și ciocolată: semințele de cacao sunt folosite pentru a produce cacao și ciocolată, produse apreciate la nivel mondial pentru gustul lor delicios și proprietățile lor nutritive. Industria cosmetică: uleiul de cacao, extras din semințele de cacao, este utilizat în industria cosmetică pentru fabricarea produselor de îngrijire a pielii și a părului. Acesta este un ingredient comun în loțiuni, creme hidratante, balsamuri pentru buze și alte produse cosmetice. Industria farmaceutică: unele cercetări sugerează că compușii din semințele de cacao ar putea avea beneficii pentru sănătate și pot fi utilizați în produse farmaceutice, cum ar fi suplimentele alimentare și medicamentele. Producția de băuturi: în unele regiuni, semințele de cacao sunt folosite pentru a produce băuturi tradiționale, cum ar fi ciocolata caldă și alte tipuri de băuturi cu cacao. Cultură și ornament: arborele Theobroma cacao este cultivat în unele regiuni ca plantă ornamentală sau de peisagistică, datorită frumuseții sale și a florilor sale distincte.
Procesul prin care boabele de cacao proaspăt culese sunt transformate în pudră de cacao implică mai multe etape care necesită atenție și muncă meticuloasă pentru a asigura calitatea și aroma produsului final. Iată principalele etape ale procesului de fabricare a pudrei de cacao:
– Fermentare: după ce sunt culese, boabele de cacao sunt îndepărtate din fructele de cacao și plasate în cutii sau platforme pentru a fermenta. Acest proces de fermentare poate dura de la câteva zile până la o săptămână și ajută la dezvoltarea aromelor și gusturilor caracteristice ale cacao-ului.
– Uscare: după fermentare, boabele de cacao sunt scoase la uscat în soare sau în uscătoare speciale. Scopul este de a reduce conținutul de umiditate al boabelor, astfel încât să poată fi depozitate și transportate în condiții sigure.
– Prăjire: boabele de cacao sunt prăjite pentru a-și dezvolta aromele caracteristice și pentru a îndepărta eventualele impurități. Timpul și temperatura de prăjire pot varia în funcție de preferințele producătorului și de tipul de pudră de cacao dorit.
– Măcinare: boabele de cacao prăjite sunt măcinate într-un proces care poate fi atât mecanic, cât și hidraulic. Acest proces transformă boabele de cacao într-o pastă groasă cunoscută sub numele de „licor de cacao”.
– Presare: licorul de cacao este apoi presat pentru a îndepărta grăsimea naturală a cacao-ului, cunoscută sub numele de unt de cacao. Acest proces lasă în urmă o masă solidă cunoscută sub numele de „tort de cacao”.
– Măcinare fină: tortul de cacao este măcinat fin pentru a produce pudra de cacao. Măcinarea fină este importantă pentru obținerea unei texturi uniforme și a unei pudre fine.
– Cernere și ambalare: pudra de cacao este cernută pentru a îndepărta orice particule mai mari și pentru a asigura o textură fină. Apoi este ambalată în recipiente adecvate pentru a fi distribuită și utilizată.
Contraindicaţii: Persoanele cu alergii la cacao sau la alte alimente din familia plantelor de cacao ar trebui să evite consumul acestora pentru a preveni reacțiile alergice, cum ar fi erupțiile cutanate, umflarea sau dificultățile de respirație. Cacaoa conține cafeină și teobromină, care sunt stimulente naturale ale sistemului nervos central. Consumul excesiv de cacao poate provoca efecte secundare precum anxietate, palpitații, insomnie sau tulburări gastrointestinale la persoanele sensibile la aceste substanțe. Consumul de cacao sau de produse din cacao poate interacționa cu anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele, anticoagulantele sau medicamentele pentru tensiunea arterială. Este recomandat să consultați un medic înainte de a consuma cacao în mod regulat, mai ales dacă luați medicamente. Produsele din cacao, cum ar fi ciocolata, pot conține cantități semnificative de grăsimi și calorii. Consumul excesiv poate duce la creșterea în greutate și la riscul de obezitate, care la rândul său poate crește riscul de boli cronice precum diabetul zaharat sau bolile de inimă. Consumul excesiv de cacao poate provoca disconfort gastrointestinal, cum ar fi arsuri la stomac, reflux gastroesofagian sau diaree, în special la persoanele cu sensibilitate la alimente bogate în grăsimi sau cofeină.
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
