Rapiţa

Face parte din Familia Brassicaceae la fel care muştarul, broccoli, varza de Bruxelles şi conopida. Este o plantă anuală, erbacee, înaltă de până la 80 cm, cultivată în Europa şi Asia pentru seminţele ei bogate în ulei.

Are rădăcina tuberoasă şi albicioasă, tulpina este lungă şi ramificată la vârf unde se dezvoltă florile aranjate în mănunchi de culoare galben-intens. Fructul se prezintă sub formă de păstaie lungă de 3-5 cm în care se găsesc seminţele mici de culoare maroniu- negru.

Este o specie adaptată zonelor temperate, creşte în soluri neutre până la alcaline, cu un pH cuprins între 4,8 şi 8,5, soluri bine drenate, cu pietriş, argiloase şi nisipoase. Deşi preferă soarele poate creşte şi în zone semi-umbrite, planta este sensibilă la salinitate. Specia este utilizată şi pentru îmbunătăţirea solului (are potenţialul de a suprima dăunătorii şi buruienile, de a preveni eroziunea, de a atenua compactarea solului).

Marile ţări China, India şi Canada sunt producătorii de top ai rapiţei dar este cultivată cu succes şi în America de Sud şi Australia. Este a treia cea mai mare sursă de ulei vegetal din lume după soia şi uleiul de palmier şi a doua sursă de proteine din lume după soia.

Este cultivată pe scară largă pentru rădăcinile, frunzele, uleiul din seminţe dar şi ca nutreţ. Rapiţa este cultivată în India încă din 4000 î.e.n. şi s-a răspândit în China şi Japonia acum 2000 de ani. De mai bine de 600 de ani rapiţa a fost cultivată ca şi plantă furajeră populară pentru animalele din Europa şi Asia.

Are o rată de absorţie de trei ori mai mare decât alte cereale. Planta poate fi semănată toamna şi rămâne intr-o rozetă de frunze pe suprafaţa solului în timpul iernii şi înfloreşte la sfârşitul primăverii, poate fi semănată şi iarna ca o recoltă anuală de pauză în rotaţii de 3-4 ani cu cereale precum grâul şi orzul, dar şi primăvara cea care nu rezistă pe timpul iernii.

Denumire ştiinţifică: Brassica rapa oleifera şi Brassica napus oleifera (cu petalele mai mici care au mai puţin de 13 mm faţă de Brassica rapa, este un hibrid apărut dintre Brassica oleracea şi Brassica rapa).

Denumire populară: rapiţă sălbatică, brojbă, napi de mirişte, ripag, muştar sălbatic, canola, curechi sălbatic, rujă, field mustard, rapeseed, oilseed rape, rape;

Substanţe: betacaroten, substanţe minerale: fosfor, potasiu, sodiu, calciu, fier, vitamine: A, B, C, E, D, proteine, glucide, celuloză, acizi graşi, carbohidraţi, fibre;

Uleiul de rapiţă: are un gust amar din cauza nivelului ridicat de acizi (acidul erucic şi glucozinolaţi- dăunează muşchiului cardiac, astfel uleiul ar trebui să conţină mai puţini acizi pentru a fi consumat). Are calităţi nutritive, cicatrizante, depurative, diuretice, emoliente, dezinfectante, expectorante, vitaminizante, este util în tratarea bolilor tubului digestiv, elimină virmii intestibali, util în constipaţie, ajută la drenarea ficatului;

Rădăcina de rapiţă: cu proprietăţi antibacteriene şi antifungice rădăcina este folosită sub formă de ceai (decoct sau infuzie). Este util în afecţiunile bolilor renale, gută, bronşită, angină pectorală, inflamarea intestinului subţire (enterită). Se pot aplica comprese cu rădăcină proaspătă de rapiţă sau ceai fiind util în calmarea durerilor, ajutor în vindecarea arsurilor, degerăturilor, abceselor, rănilor, furuncule;

Mierea de rapiţă beneficii: de culoare galben-pal sau alburie aceasta se cristalizează foarte repede datorită conţinutului mare de glucoză. Este indicat în tratarea osteoporozei, în cazul bolilor vasculare, stimulează funcţia pancreatică, a splinei, a ficatului, indicat în tratarea afecţiunilor respiratorii (răceală şi gripă), rinichilor, reduce colesterolul din sânge, adjuvant în terapia cancerului;

Alte utilizări: uleiul extras din seminţele de rapiţă mai sunt utilizate şi ca ulei de gătit, lubrifiant industrial, pentru fabricarea săpunului, ulei de lampă, pentru producţia de biodiesel. Uleiul a fost produs ca sursă de lubrifiere pentru motoarele cu abur în sec. al XIX-lea. Extractele de plante sunt utilizate şi ca insecticid împotriva afidelor, acarienilor roşii şi muştelor. Este utilizată şi în cosmetică cu proprietăţi antioxidante, luptă împotriva radicalilor liberi, hidratează tenul, previne uscarea scalpului. Făina de rapiţă este un produs secundar după prelucrarea seminţelor utilizat ca hrană pentru animale fiind bogată în proteine.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *