Face parte din Familia Lamiaceae/Labiatae (Lamiacee/Labiate), este o plantă erbacee ajungând până la 10 cm, îşi are originea în Europa şi Africa de Nord, creşte în locuri însorite, în zonele de deal şi munte, pe pajişti cu nisip, păşuni alpine, fâneţe uscate, pe coline, pe maluri de drum, este cultivată şi în scop ornamental pentru că acoperă bine solul fiind o plantă târâtoare dar şi pentru florile sale parfumate, i se mai spune şi cimbrul de câmp, cimbru sălbatic, balsamă, buruiană de balsam, tămâiţă, timişor, iarba cucului, sărpunel, timian, timişor, breckland thyme, wild thyme, creeping thyme;
Sinonime: Thymus angustifolius, Thymus acicularis, Thymus affinis, Thymus albidus, Thymus angulosus, Thymus apricus, Thymus angustus, Thymus borbasii, Thymus calcicolus;
Numele de gen Thymus provine din cuvântul grec „thymos” care înseamnă „furie”, o altă interpretare a etimologiei sale ar însemna „curaj, forţă, putere” sau Thymus derivă din verbul „thyo” care înseamnă „parfum”. Epitetul specific „serpyllum” înseamnă „târâtor” cu referire la tulpinile plantei care sunt târâtoare;
Florile: inflorescenţele apicale sunt puternic parfumate, de culoare purpurie, roz, violet, rar albe, de 4-6 mm lungime produse în ciorchini, înfloreşte din luna mai până în luna septembrie, specia este hermafrodită (are organe masculine cât şi feminine), este polenizată de albine şi alte insecte, se recoltează partea aeriană în perioada de înflorire;
Frunzele: sunt mici de 3-8 mm, aromate, sunt distribuite în perechi opuse, eliptic-ovate sau rotunjite, cu vârf rotund, privind la ele se observă prezenţa unor puncte transparente care în realitate sunt pungile cu ulei volatil (glande oleacee);
Substanţe: timol, carvacrol, limonen, acid cafeic, acid rozmarinic, paracimen, serpilină, tanin, minerale: calciu, crom, fier, mangan, vitamine: K;
Utilizare: planta are acţiune diuretică, antispastică, antihelmintică, antiseptică, stomahică (ajută la digestia gastrică), coleretică (stimulează secreţia biliară a ficatului), diaforetică (provoacă transpiraţia), se recomandă în tuse spastică, convulsivă şi asmatică, bronşită, laringită, reumatism, utilizat în caz de dureri de cap, migrene, epilepsie, util în tratarea alcoolismului, menstruaţie dureroasă, stimulează ciclul lunar dar şi secreţia de lapte la femeile care alăptează, ajutor în combaterea oboselii, este tonic nervos şi reconfortant general, calmează colicile, favorizează digestia, în caz de colită, constipaţie, este utilizat sub formă de decoct, ceaiuri, tincturi, uleiuri, sirop expectorant, inhalaţii (calmarea sinuzitei), este un bun decongestionant nazal, parfumul florilor ajută la desfundarea nasului, seminţele sunt folosite ca vermifug (distruge viermii intestinali);
Alte utilizări: este un bun aromatizant pentru ulei, oţet şi vin, cimbrişorul are proprietăţi aromatice şi este un bun ingredient în diferite preparate alimentare, este o sursă de nectar pentru albine, uleiul esenţial din frunze şi flori este utilizat în parfumerie, folosit ca şi adaos la săpunuri, medicamente, florile uscate sunt folosite pentru a ţine la distanţă moliile;
Avertizare: nu se recomandă persoanelor care suferă de insuficienţă hepatică, hipopepsie (digestie gastrică insuficientă), cu dispepsie (digestie grea şi dureroasă), este interzisă femeilor însărcinate deoarece cimbrişorul poate grăbi naşterea.
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
