Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a proclamat data de 21 martie Ziua Internaţională a Pădurilor din 28 noiembrie 2012. A fost sărbătorită pentru prima dată pe data de 21 martie 2013. Evenimentul are ca scop conştientizarea asupra tuturor tipurilor de păduri şi importanţa lor asupra întregii lumi în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. Astfel că, toate ţările sunt încurajate să intreprindă eforturi locale, naţionale şi internaţionale pentru a organiza activităţi care implică pădurile şi arborii cum sunt campaniile de plantare a copacilor.
Pădurile sunt „Plămânii Planetei”, ele găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitate terestră din lume. Sunt formate din peste 60.000 de specii de copaci multe încă neidentificate. Această diversitate ajută pădurile să facă faţă schimbărilor climatice, a defrişărilor, a degradării pădurilor. Astfel, pădurile sunt mult mai mult decât o simplă colecţie de copaci.
În anul 1974 aproximativ 12% din pădurile ţării erau neatinse iar acum procentul este estimat la 3% datorită tăierilor masive şi defrişările ilegale au făcut ca suprafeţele de pădure să se diminueze drastic în ţară. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni din lumea întreagă depind de păduri pentru mijloacele de trăi şi pentru nevoile zilnice de subzistenţă. Pădurile au un rol deosebit în viaţa noastră cât şi a vieţuitoarelor. Ele produc oxigenul de care avem nevoie pentru a trăi şi absorb dioxidul de carbon pe care îl expirăm. În păduri locuiesc aproape jumătate din speciile de vieţuitoare cunoscute ale Pământului.
Pădurile acoperă 1/3 din suprafaţa uscatului de pe Pământ îndeplinind funcţii vitale în întreaga lume. Sunt ecosistemele cele mai diverse din punct de vedere biologic de pe uscat, adăpostind peste 80% din speciile terestre de animale, plante şi insecte. Ecosistemul forestier include toate organismele copaci, plante, animale, insecte, ciuperci, bacterii, este un sistem prin care trec cantităţi mari de energie.
Oamenii depind efectiv de aceste păduri pentru mijloacele lor de trai, medicamente, combustibil, hrană şi adăpost. Pădurile sunt sursa continuă de oxigen, de substanţe nutritive şi la fel de important pădurile ajută la reglarea temperaturii pe glob. Un hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată în acelaşi timp de 200 persoane.
Defrişările continuă într-un ritm alarmant astfel aprox. 14 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual ceea ce duce la existenţa unei cantităţi cuprinse între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice. Pădurile sunt un factor de protecţie naturală. Copacii au rol şi în menţinerea stabilităţii terenurilor, în controlul eroziunilor, a alunecărilor de teren şi avalanşelor.
Ştiaţi că:
– cea mai veche pădure din România este Pădurea Mociar din Jud. Mureş are peste 40 ha şi sunt arbori care au între 650-730 de ani;
– Cei mai longevivi copaci de pe glob: primul este copacul Methusleah din California- are o vârstă de 4.840 de ani, copacul Zoroastrian Sarv din Iran- are vârsta de 4.000 de ani, copacul Llangernyw Yew (Taxus baccata) din Marea Britanie- are aproximativ 4.000 de ani, copacul Castagno dei Cento Cavalli din Sicilia, Italia- are peste 4000 de ani;
– Pădurile ciudate: pădurea de pe Insula Santinelei de Nord (North Sentinel Island) din Golful Bengal este locul neatins de lumea modernă deoarece aici trăiesc primitivi după propriile reguli, pădurea Krivolese din vestul Poloniei aici arborii au trunchiurile de forme ciudate fiind curbaţi puternic la bază, pădurea Hoya- Bachu situată aproape de Cluj-Napoca este numită şi „Triunghiul Bermudelor din Transilvania” deaoarece aici au loc tot felul de fenomene stranii;
– Pădurile faimoase din ţara noastră: Pădurea Cozia, Pădurea Mociar, Pădurea Letea, Pădurea Caraorman, Pădurea de castani comestibili Tismana, Pădurea de liliac de la Ponoarele;
– Cele mai mari păduri de pe Pământ: pădurea boreală sau Taiga (biom– complex ecologic sub formă de pădure) ocupă 16% din suprafaţa terestră a Pământului (12.000.000 km2) şi cuprinde nordul Europei, Asiei şi America de Nord, Pădurea Amazoniană din America de Sud, cuprinde aproximativ 7.000.000 km2, Pădurea tropicală Congo din Africa este de aproximativ 2.023.428 km2, Pădurea Valdivia din America de Sud se întinde pe o suprafaţă de 248.100 km2, Pădurea Tongass din America de Nord se întinde pe o suprafaţă 68.000 km2;
– Pădurile virgine din România: cele mai multe păduri virgine şi cvasivirgine se află în judeţele: Caraş- Severin, Hunedoara, Braşov, Prahova, Maramureş, Gorj, Argeş, Harghita, Bistriţa, Alba, Arad. Cum sunt de exemplu: pădurea Şinca din Masivul Făgăraş, pădurea Muşeteica din Masivul Făgăraş, pădurea Glodeasa din Munţii Baiului, pădurea Obârşia Cumpăniţei din Masivul Făgăraş, pădurea Şuici din Jud. Argeş, pădurea Muşeteica din Masivul Făgăraş, pădurea Muntele Roşu din Jud. Prahova şi altele.
