Punica granatum- Rodiul

Alte denumiri: rodier, rodie, granată, rubin, pomegranate, dwarf pomegranate, dadam, dadima, dalim, dahua, anar, carthaginian apple, granada;

Sinonime: Punica florida, Punica grandiflora, Punica nana, Punica spinosa;

Este cunoscut încă din Antichitate de mai bine de 3000 de ani, ca simbol al frumuseţii şi fertilităţii, fruct cu foarte multe conotaţii biblice în care unele scrieri duc rodia în locul „mărului lui Adam”.

Specia Punica este reprezentată de Punica granatum şi Punica protopunica care are florile de culoare roz, fructele sunt mici şi mai puţin dulci, fiind o specie aproape necunoscută care se găseşte în Insula Socrota din Oceanul Indian (Yemen);

Cuvântul din limba engleză „pomegranate” provine din cuvântul latin „pomum” care înseamnă „măr” şi cuvântul „granatum” care înseamnă „cu seminţe” (măr cu seminţe);

Face parte din Familia Punicaceae (Punicacee), este un arbore de foioase, cu înălţimea de până la 6 m, îşi are originea în Asia şi poate trăi până la peste 200 de ani. Preferă solul fertil bine drenat, creşte foarte bine şi în soluri alcaline, nu poate creşte la umbră, nu are nevoie de foarte multă apă. Este cultivată în zone temperate calde pentru fructele sale comestibile;

Florile: sunt mari de culoare roşii, albe sau pestriţe, de 3 cm în diametru, cu 4-5 petale, având un calice tubular care în cele din urmă devine fruct, înfloreşte din luna iunie până în luna septembrie, specia este hermafrodită (are atât organe masculine cât şi prgane feminine);

Fructul: are aproximativ 12 cm în diametru, prezintă o coajă groasă de culoare roşu intens, cu forma rotunjită, cu un calice ascuţit, care conţine multe seminţe (peste 600) separate de un pericarp alb şi membranos, fiecare sămânţă este înconjurată de o pulpă cu suc roşu, seminţele proaspete sunt moi şi pot fi consumate crude, sucul este răcoritor cu o aromă acră datorită pH-ului scăzut;

Frunzele: sunt de culoare verde, lucioase, alungite (în formă de lance), cu marginea ondulată, dispuse altern, lungimea de 5-7,5 cm şi lăţimea de 2,5 cm, prevăzut cu multe ramuri spinoase, scoarţa devine gri pe măsură ce arborele îmbătrâneşte;

Substanţe: proteine, grăsimi, carbohidraţi, fibre dietetice, substanţe minerale: calciu, fosfor, zinc, potasiu, sodiu, mangan, magneziu, fier, vitamine: A, C, E, K, B1, B2, B3, B5, B6, B9, alcaloizi, tanini, compuşi bioactivi (antocianine, elagitanine- care dă culoarea roşie a sucului de rodie), antioxidanţi (polifenoli- este de 3 ori mai mare decât cea a vinului roşu şi a ceaiului verde);

Utilizare: întreaga plantă şi în special scoarţa este antibacteriană, astringentă şi antivirală, fructele au efecte antioxidante, antitumorale, hepatoprotectoare, neuroprotectoare, cardiovasculare, antihipertensive, antidiabetice, este utilă în infecţii ale gâtului, stomatită (inflamaţie a mucoasei cavităţii bucale), gingivită, parodontită (inflamaţie a parodonţiului), dizenterie, diaree, leucoree, dureri de stomac, tuse, util în favorizarea menstruaţiei (emenagog), util în infectarea cu tenie (remediu vermifug), ateroscleroză, diabet, boli cardiovasculare (hipertensiune arterială), cancer de prostată, fibroza hepatică, astm, bronşită, febră, tulburări de sângerare, ulcere, leziuni ale pielii, dispepsie (digestie grea şi dureroasă), infertilitate masculină, vaginită, disfuncţie erectilă, boala Alzheimer, ajută la îmbunătăţirea stării părului, unghiilor şi pielii, îmbunătăţeşte sistemul circulator, combate anemia;

Alte utilizări: sucul din seminţe poate fi util în supe, sosuri, siropuri, gemuri, jeleuri, îngheţată, prăjituri, din flori dar şi din coaja fructelor necoapte se poate obţine un colorant de culoare roşie sau negră, folosit şi ca cerneală, din coaja uscată a fructelor se obţine un colorant de culoare galbenă, lemnul este dur şi compact de culoare galbenă şi este folosit pentru fabricarea ustensilelor agricole, din fructe se poate face vermut de rodie, lichior de rodie, vin de rodie, ulei din seminţe de rodie, seminţele de rodie sunt folosite de femeile din India ca şi contraceptive deoarece se crede că reduce fertilitatea feminină cu 90%, în bucătăria indiană şi pakistaneză seminţele de rodie sunt folosite ca şi condiment cunoscut sub numele de „anar dana”;

Avertizări: extractele de rodie poate interacţiona cu o serie de medicamente destinate hipertensiunii dar şi cu medicamente cu rol în sinteza colesterolului (statinele), nu este indicat consumul de către femeile însărcinate.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Comentariile sunt închise.