Oenanthe aquatica- Mărăraşul de apă

 

Face parte din Familia Apiaceae /Umbelliferaceae (Apiacee/ Umbelifere), este o plantă de mlaştină, anuală sau bianuală, creşte în apă cu mişcare lentă sau stagnată, iazuri, şanţuri, margini de râu, pe terenuri joase inundate sezonier, în plin soare, înaltă până la 1,5 m, nu poate tolera apa sărată şi solurile acide, îşi are originea în Europa şi Asia, i se mai spune şi cucuţică de bălţi, mărăraş, wather dropwort, fineleaf waterdropwort, fine leaved water dropwort;

Sinonime: Oenanthe phellandrium, Phellandrium aquaticum, Selinum phellandrium, Ligusticum phellandrium, Phellandrium divaricatum;

Numele de „Oenanthe” provine din cuvintele greceşti „oinos” care înseamnă „vin” şi „anthos” care înseamnă „floare”, cu referire la aroma de vin a florilor şi că ar tulbura starea mentală a persoanei care o consumă, epitetul specific „aquatica” înseamnă „în apropierea apei”;

Florile: sunt albe, grupate în inflorescenţe compuse, înfloreşte din luna iunie până în luna septembrie, specia este hermafrodită (are organe masculine cât şi feminine), polenizată de insecte, planta este autofertilă, după ce înfloreşte planta moare;

Frunzele: din tulpina fragilă, tubulară şi striată pornesc frunzele mici, puternic penate, subţiri, cu textură fină, cu vârful îndoit în jos, de culoare verde, asemănătoare frunzelor de ferigă;

Utilizare: întreaga plantă este otrăvitoare (conţine oenantotoxină), se foloseşte în homeopatie la tratarea diferitelor afecţiuni, seminţele conţin ulei eteric şi se folosea pe vremuri la tratarea tusei, bronşitei, flatulenţă, dureri de cap, pneumonie, infecţii respiratorii, este diuretic, sudorific, expectorant, diaforic, folosit şi în dispepsie, extern sub formă de cataplasmă obţinută din rădăcină uscată împotriva ulceraţiilor pielii.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Comentariile sunt închise.