Mahonia aquifolium- Mahonia

 

Face parte din Familia Berberidaceae (Berberidacee), este un arbust exotic, sempervirescent (este verde în tot timpul anului), cu creştere lentă, înalt până la 2 m, preferă solul umed, bogat în humus, rezistentă la poluarea atmosferică (sensibilă la poluanţii cu flour), secetă, la gerurile de iarnă (trebuie acoperită cu resturi vegetale), creşte în regiunile muntoase din Oregon, dar este cultivată ca plantă ornamentală în parcuri şi grădini, îşi are originea în America de Nord, i se mai spune şi mahon, stugurii de Oregon, Oregon grape, holly-leaf barberry, mountain grape, Oregon barberry, blue barberry, creeping barberry;

Sinonime: Berberis aquifolium, Berberis fascicularis, Berberis fasciculata, Berberis pinnata, Mahonia diversifolia, Odostemon aquifolium;

Numele genului „Mahonia”, provine de la numele horticultorului irlandez-american Bernard McMahon, autorul cărţii de grădinărit The American Gardener’s Calendar, publicată în Statele Unite în prima jumătate a secolului al XIX-lea, epitetul specific „aquifolium” provine din cuvântul latin „aqui” sau „acer” însemnând „ascuţit” şi cuvântul „folium” care înseamnă „frunze”, adică „cu frunze ascuţite”;

Florile: sunt mici, galbene, de circa 8 mm în diametru, grupate în raceme multiflore erecte, specia este hermafrodită (are organe masculine cât şi feminine), polenizată de insecte, planta este autofertilă, cu un miros greu, neplăcut, înfloreşte din luna aprilie până în luna mai;

Fructele: sunt comestibile, apar ca nişte bace alungit-elipsoidale (cărnoase, coaja subţire şi miezul cărnos), grupate în ciorchine, cu un gust uşor acru, de culoare albastru-închis, care conţin 2-5 seminţe, devin mature în luna august-septembrie;

Frunzele: cu marginile spinos- dinţate, ascuţite la vârf, pe partea superioară sunt de culoare verde-închis lucioase, şi pe partea inferioară sunt de culoare verde-deschis, ovate-lanceolate, imparipenat-compuse, persistente şi în timpul iernii, iar toamna devin purpurii, iarna o partea se usucă, după câţiva ani din ciclul său de viaţă frunzele devin altele devin roşietice;

Rădăcina: este de culoare galben-auriu;

Înmulţirea: se face prin sămânţa care este recoltată în luna august-septembrie şi se plantează direct în solul din grădină, prin despărţirea tufei şi prin marcotaj muşuroit;

Substanţe: berberină, berbamină, oxiacantină (cu acţiune hipotensivă, diuretică, tonică, antiinflamatoare, bacteriostatică), columbamină, iatrorizină, izocoridină, magnoflorină, izoboldină, acid tanic, vitamina C;

Utilizare: rădăcina se utilizează în homeopatie, la prepararea medicamentelor cu proprietăţi antireumatice, antiparazitare, antimicrobiene, antiinflamatorii, antisciatice, afecţiuni dermatologice (psoriazis, eczeme), întăreşte funcţia renală, în combaterea tumorilor, stimulează funcţionarea ficatului, în curaţarea sângelui, utilizat şi în herpes, hepatită, sifilis, în tratamentul gastritei, diaree infecţioasă, candidoză cronică, utilizat sub formă de tincturi, unguente (reduce mâncărimea, iritaţia, inflamaţia), ceaiuri (gargară-pentru durerile de gât) , se foloseşte ca substitut pentru goldenseal;

Alte utilizări: rădăcina este folosită la vopsirea în galben al materialelor textile, din fructe obţinem un colorant de culoare roşu-vermilion, verde-închis, violet, se obţine şi miere de albine de mahonie, fructele sunt prea acide pentru a le mânca crude dar sunt transformate în gemuri şi jeleuri, vin şi lichior, băuturi asemănătoare cu limonada;

Avertizare:

– nu se consumă seminţele deoarece sunt toxice, (conţin alcaloizi);

– supradozajul provoacă reacţii adverse ca deteriorarea probioticelor naturale din sistemul gastro-intestinal, toxicitate hepatică;

– persoanele sensibile pot avea greaţă, vărsături, toxicitate hepatică, reacţii alergice la creme prin mâncărime, arsură, iritare;

– planta poate interacţiona cu diferite medicamente prin intensificarea efectelor secundare a acestora;

– femeile însărcinate nu ar trebui să utilizeze produse din această plantă deoarece se crede că traversează bariera placentară şi poate dăuna fătului;

– mămicile care alăptează nu trebuie să folosească produse din această plantă deoarece substanţele pot fi transferate sugarului prin lapte (barberina) şi poate provoca leziuni ale creierului la bebeluş;

 

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Comentariile sunt închise.